Lacrimile ploii seaca si curcubeul reapare.
Sa urc singura pana la el nu sunt in stare...
Si-mi chem surate lebede pe aripi sa ma urce,
Iar cand ma-nalt incep sa simt in nari miros de aer dulce...
Cu talpa goala pasesc firav pe curcubeu.
Si-acum stiu:de aici spre infinit este destinul meu!
Pe culori, stropii de ploaie s-au topit,
Iar eu , pe violet merg inainte,
Spre nemurire, spre etern, spre infinit...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu